Elegie

"Cu mine se întamplă ceva. O viaţă de om" - M. Sorescu

niciun spaţiu dorit nu va fi doar al meu
fiecare colţ de cameră orice panză veche care atarnă de tavan au fost deja şi-ale ei
ea cea care a fost şi este fântâna cu nouă guri spre care însetezi necontenit
noi nu vom avea cutii prin care să fugim de ceea ce spuneai că-i irealitatea lumii
suntem singurii de care ne vom ascunde
trăind un cuplu ideal împărţit la 3
sau la doiul din care simt uneori că fac parte numai eu

nicio picătură din tine nu se va pierde numai pentru mine
eşti tot ce a străbătut ea înot
ţi-a alergat prin vene ca un drog de care ai rămas dependent
chiar şi azi
când ne-ntâmplăm în acelaşi aşternut
pe care poate l-ai frământat sub piele alături de ea

nimic din viitorul tău nu-i doar al meu
coincidenţele se vor juca mereu deasupra capetelor voastre
şi nu vei şti nicicând că realitatea se strânge în pumnii mei ca un melc în cochilie
pană la momentul în care abia mai rasuflă
şi-apoi izbucneşte dureros îmbrăcandu-mă în tot ceea ce sunt
şi nu aş vrea să fiu
fiinţa moartă care se întâmplă la tine-n aşternut

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu