Elegie

"Cu mine se întamplă ceva. O viaţă de om" - M. Sorescu


ţi-am zis cândva că nu mai pot să scriu
uite, katy zice că nu-s bună de nimic
într-o zi o să uit pur şi simplu să mai trăiesc şi
să simt
să mă cuprind în tine ca-ntr-un cuib
de la care aştept mântuirea
eu n-am nevoie de îmbrăţişările nimănui
aş vrea să te privesc doar ore-n şir
să uit că există ceva înainte de tine sau după

am simţit de-atâtea ori cum dragostea ne scapă printre degete
ştii, aşa cum descoperi cu durere că nisipul din clepsidră se pierde încetişor
şi că tot ce voiai să fii se termină undeva la un capăt pe care nu-l vei mai ajunge niciodată
eu acum merg numai cu pumnii strânşi
fără să ştiu dacă tristeţea mă aduce lângă tine
sau fericirea că te am totuşi
după fiecare ceartă mai aproape

şi nici nu mai ştiu să iubesc
adesea cuvintele îmi zboară de pe buze fără să le cred
şi fără să vreau să le rostesc
nu, eu nu mai ştiu să iubesc
aşa că fă-mi cadou un abecedar
să învăţ pe tine toate trăirile pe care mi le-am negat
şi toate atingerile
ştii, uneori tristeţea ţine loc de amnezie

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

free counters